ABSTRACT
Cet article examine les problemes sociaux en tant qu'objets représentationnels qui ont été construits â travers un processus complexe de définition collective d'une situation (Blumer, 1971). Les transformations sociales orientent les communications de la société vers les problemes sociaux en contribuant â la genese représentationnelle des objets sociaux, plus spécifiquement par l'objectivation. Nous soutenons que l'étude de l'objectivation permet de comprendre le processus par lequel la réalité sociale est construite, notamment par la naturalisation des representations sociales. Dans cet article, nous présentons notre approche théorique de la naturalisation représentationnelle, basée sur notre étude de la toxicomanie, du workaholisme et de COVID-19. Nous exposons d'abord le rôle de la naturalisation représentationnelle dans la construction de la réalité sociale. Nous expliquons ensuite les quatre phases de ce processus: 1) la reconnaissance;2) l'élimination des contradictions ;3) l'utilisation instrumentale;et 4) la validation par l'expérience. Ces avancées théoriques permettront d'étudier la genese représentationnelle comme une modalité de l'émergence du monde social.Alternate abstract:Acest articol examinează problemele sociale ca obiecte reprezentaţionale care au fost construite printr-un proces complex de definire colectivă a unei situaţii (Blumer, 1971). Transformările sociale orientează comunicările din societate către problemele sociale, contribuind la geneza reprezentaţională a obiectelor sociale, mai precis prin obiectivare. Susţinem că studiul obiectivării ne permite să înţelegem procesul prin care se construieşte realitatea socială, în special prin naturalizarea reprezentărilor sociale. În acest articol, prezentăm abordarea noastră teoretică a naturalizării reprezentaţionale, bazată pe studiul nostru privind dependenţa de droguri, dependenţa de muncă şi pandemia de COVID-19. În primul rând, stabilim rolul naturalizării reprezentaţionale în construcţia realităţii sociale. Apoi, explicăm cele patru faze ale acestui proces: 1) recunoaşterea;2) eliminarea contradicţiilor;3) utilizarea instrumentală;şi 4) validarea prin experienţă. Aceste progrese teoretice vor face posibilă studierea genezei reprezentaţionale ca o modalitate de emergenţă a lumii sociale.Alternate abstract:This article examines social problems as representational objects that have been constructed through a complex process of collectively defining a situation (Blumer, 1971). Social transformations orient the communications in society toward social problems by contributing to the representational genesis of social objects, more specifically through objectification. We argue that the study of objectification allows us to understand the process by which social reality is constructed, especially through the naturalization of social representations. In this article, we present our theoretical approach of representational naturalization, based on our study of drug addiction, workaholism and COVID-19. We first set out the role of representational naturalization in the construction of social reality. We then explain the four phases of this process : 1) recognition;2) elimination of contradictions ;3) instrumental use;and 4) validation by experience. These theoretical advances will make it possible to study representational genesis as a modality of the emergence of the social world.